Fasching- Sărbătoarea clătitelor

DSC_0246Fasching-ul, prezent la Prejmer, Budila şi Teliu, este un obicei ce datează din secolele XV-XVI şi reînviat de tinerii din Prejmer. Tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice, este un bun prilej de bucurie, dans şi voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea, fiind un ritual ce are rădăcini adânci în istoria comunităţii, simbolizând triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii şi alungarea iernii. Serbare cu origini păgîne, ce precede începerea Postului Paştelui în Occidentul creştin, carnavalul începe de joi, prin aşa-numita Weiberfastnacht (Carnavalul Femeilor), şi se desfăşoară neîntrerupt până marţi, zi numită în tradiţia occidentală, Faschingdienstag, Mardi Gras, Marţea Grasă etc., moment cînd serbările zgomotoase iau sfârşit pentru a face loc Miercurii Cenuşii, prima zi a postului pascal. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc ca să-şi pregătească măştile pentru a doua zi. Dimineaţa, cete de feciori mascaţi colindă satul călare, din alai făcând parte acordeonişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelipsita căruţă cu sobă în care se pregătesc clătitele. Locuitorii sunt invitaţi să participe la Balul mascat ce va urma în seara respectivă şi li se oferă clătite, fapt pentru care sărbătoarea poartă denumirea de Caravana clătitelor. Tinerii primesc în schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani pe care le folosesc la prepararea clătitelor şi gogoşilor servite la Balul mascat. În timpul periplului lor prin sat, tinerii din Prejmer obişnuiesc să fure, în căruţa cu coviltir, câte o fată pe care părinţii trebuie să o răscumpere. Ziua se încheie cu parada măştilor, iar petrecerea Balului Mascat continuă până în zori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *