Category Archives: Stiri

Centrul de Informare Turistica

Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului își propune să asigure legătura indispensabilă a zonei cu turiștii, contribuind astfel la informarea cât mai obiectivă și completă a acestora. În cadrul acestui centru, puteți găsi informațiile necesare oricărui turist care își dorește o experiență autentică în teritoriul Curbura Carpaților, adică o scurtă descriere a zonei, obiectivele de vizitat, evenimentele desfășurate pe plan local, hărți, trasee, precum și informații legate de posibilitățile de cazare și transport. Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului este, atât pentru turiștii autohtoni, cât și pentru cei străini, locul efectiv de pornire în cunoașterea și vizitarea acestei zone a țării.

Adresă: Comuna Vama Buzăului, sat Acriş, nr. 93
Telefon: 0374.023.801

Fasching/ Carnavalul copiilor

Fasching / Carnavalul copiilor se organizează în luna februarie, în comuna Teliu, şi are la bază tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice. La organizarea evenimentului participă diferite instituţii locale cheie, precum şcoala generală, grădiniţa şi centrul de zi ,,Greieraşul’’. Evenimentul este asemănător fasching-ului organizat la Budila şi Prejmer şi începe cu o paradă a măştilor, urmată de concursul măştilor la care participă copiii, în două secţiuni: pitici şi juniori. După premierea căştigătorilor concursurilor, se organizează diferite jocuri, momente artistice şi ateliere interactive. Evenimentul se încheie cu o seară pentru tineret.

La Teliu, evenimentele care implică tinerii şi copiii din comunitate sunt numeroase. Dintre acestea amintim şi:

Fasching / Carnavalul copiilor se organizează în luna februarie, în comuna Teliu, şi are la bază tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice. La organizarea evenimentului participă diferite instituţii locale cheie, precum şcoala generală, grădiniţa şi centrul de zi ,,Greieraşul’’. Evenimentul este asemănător fasching-ului organizat la Budila şi Prejmer şi începe cu o paradă a măştilor, urmată de concursul măştilor la care participă copiii, în două secţiuni: pitici şi juniori. După premierea căştigătorilor concursurilor, se organizează diferite jocuri, momente artistice şi ateliere interactive. Evenimentul se încheie cu o seară pentru tineret.

Fasching- Sărbătoarea clătitelor

DSC_0246Fasching-ul, prezent la Prejmer, Budila şi Teliu, este un obicei ce datează din secolele XV-XVI şi reînviat de tinerii din Prejmer. Tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice, este un bun prilej de bucurie, dans şi voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea, fiind un ritual ce are rădăcini adânci în istoria comunităţii, simbolizând triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii şi alungarea iernii. Serbare cu origini păgîne, ce precede începerea Postului Paştelui în Occidentul creştin, carnavalul începe de joi, prin aşa-numita Weiberfastnacht (Carnavalul Femeilor), şi se desfăşoară neîntrerupt până marţi, zi numită în tradiţia occidentală, Faschingdienstag, Mardi Gras, Marţea Grasă etc., moment cînd serbările zgomotoase iau sfârşit pentru a face loc Miercurii Cenuşii, prima zi a postului pascal. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc ca să-şi pregătească măştile pentru a doua zi. Dimineaţa, cete de feciori mascaţi colindă satul călare, din alai făcând parte acordeonişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelipsita căruţă cu sobă în care se pregătesc clătitele. Locuitorii sunt invitaţi să participe la Balul mascat ce va urma în seara respectivă şi li se oferă clătite, fapt pentru care sărbătoarea poartă denumirea de Caravana clătitelor. Tinerii primesc în schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani pe care le folosesc la prepararea clătitelor şi gogoşilor servite la Balul mascat. În timpul periplului lor prin sat, tinerii din Prejmer obişnuiesc să fure, în căruţa cu coviltir, câte o fată pe care părinţii trebuie să o răscumpere. Ziua se încheie cu parada măştilor, iar petrecerea Balului Mascat continuă până în zori.

Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică

Ansamblul arhitectural Cetatea Ţărănească Prejmer şiBiserica Evanghelică, inclus în patrimoniul UNESCO. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică a cărei construire a început în secolul XIII, în anul 1218, din Ordinul Cavalerilor Teutoni, având la bază un plan în cruce greacă cu abside închise poligonal şi fiind dedicată hramului ,,Sfânta Cruce’’. Ulterior, în secolul XVI, după alungarea ordinului de către regele ungur Andrei al II-lea, biserica a fost modificată de către cistercieni, în stilul goticului timpuriu burgund. Între secolele XIII şi XV, în jurul bisericii a fost construită o masivă cetate ţărănească de refugiu de către ţăranii şi meseriaşii saşi stabiliţi în Ţara Bârsei în acea perioadă. Zidul cetăţii are o lungime de 480 de metri şi o înălţime de 12 metri, iar în interiorul cetăţii au fost construite 272 de încăperi pentru provizii şi refugiu aşezate pe 4 nivele. Interiorul zidului este numit “drumul străjii” şi prezintă un număr însemnat de breşe pentru tragere şi jgheaburi de turnare a apei clocotite. O atracţie deosebită a acestui drum de strajă o reprezintă aşa-numita “orgă a morţii”, care nu este altceva decât o scândură groasă, ce pivotează în jurul unui ax metallic. Până în secolul al XVII-lea cetatea a fost prevăzută, în exterior, cu un şanţ de apă, intrarea în cetate făcându-se cu ajutorul unui pod mobil. În secolul al XVII-lea cetatea a fost extinsă, construindu-se primăria şi curtea acesteia. În secolul următor, mai exact în 1788, cetatea a fost prevăzută cu o poartă din lemn masiv de stejar, placată cu fier. Tot în acea perioadă a fost construit şi pasajul cu coloane de la intrare. Pentru a se păstra moştenirea culturală, în anul 1992, Patronatul asupra cetăţii din Prejmer a fost preluat de către Fundaţia Saşilor Transilvăneni (Siebenburgish – Sachsische Stiftung Munchen), fundaţie ce finanţează şi în prezent lucrările de restaurare şi renovare ale ansamblului.  În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti. Această biserică evanghelică este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Biserica Ortodoxă “Înălţarea Domnului”

biserici08În anul 1848, numărul crescut al credincioşilor ortodocşi a făcut ca, sub îndrumarea şi stăruinţa părintelui paroh Dimitrie Dogariu şi cheltuiala ctitorilor Moise şi Neacşa Ciuta, să se zidească din piatră şi cărămidă acest lăcaş ce poartă hramul “Înălţarea Domnului”.

Din punct de vedere arhitectural, biserica este constuită în stil bizantin, a fost restaurată în 1880, iar în anul 1900, la îndemnul părinţilor Davi şi Ioan, a fost tencuită. În timp, a necesitat reparaţii generale la acoperiş şi tencuială, care s-au materializat în anul 1923. La două decenii şi jumătate distanţă, în 1958, sub îndrumarea părinţilor Ioan şi Mircea Modroiu şi contribuţia credincioşilor, s-au făcut reparaţii interioare şi biserica a fost pictată de către pictorul Iosif N. Vasu din Bucureşti împreună cu colectivul de pictori Ştefan Chioreanu, folosind tehnica frescei. Iconastasul a fost lucrat în lemn, sculptat de meşterul N. Porfirescu din Măneciu Ungureni, judeţul Prahova, tot el pictând şi icoanele aplicate pe acesta.

Curtea bisericii este împrejmuită în faţă cu gard de piatră fixat în beton, iar în părţile laterale cu gard de scândură. Aici se găseşte şi cimitirul central “Înălţarea Domnului”, parohia având încă alte două, unul în partea de nord – cimitirul Vămii de Sus “Sfânta Treime” – iar altul în partea de sud a parohiei, cimitirul “Sfântul Ioan Botezătorul”.

După demolarea casei parohiale vechi, din lemn, în 1975, la îndemnul părintelui Ioan Butufei, s-a construit o casă cu etaj, din cărămidă.

Biserică din Vama Buzăului reprezintă o unitate distinctă, bine reliefată arhitectural, dar mai ales prin aşezarea cu specificul ei calm şi cald.

Cascada Urlătoarele

cascada urlatoareleCascada Urlătoarele îşi aşteaptă vizitatorii în localitatea Vama Buzăului la aproximativ 3 km de Rezervaţia naturală Vama Zimbrilor, la 50 km de Braşov în Munţii Ciucas şi la mai puţin de 10 km de Sita Buzăului.

În inima munţilor Ciucaş, din pântecul pietrei, ţâşneşte apa cristalină fără a-şi schimba ritmul, debitul constant al izvoarelor fiind elementul specific acestui şir de cascade. Sub perdeaua de apă, roca calcaroasă prinde pe alocuri o culoare roşiatică. Priveliştea este întotdeauna apreciată de turişti, chiar dacă puţini o cunosc. Acest fenomen hidro-geologic cu front liniar de izvoare cu depuneri majore de tuf calcaros, aproape că urlă, chemându-te în căderea lor.

Zona este amenajată cu locuri de picnic pentru turişti, aceştia putând să savureze în linişte spectacolul natural al urlătoarelor.

Rezervaţia naturală Valea Zimbrilor

rezervatia valea zimbrilorRezervaţia naturală „Valea Zimbrilor” a luat fiinţă în noiembrie 2008, la Vama Buzăului, ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, la care au participat primăriile Prejmer şi Vama Buzăului, Consiliul Judeţean Braşov şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Cu o suprafaţă de 10 hectare de păşune şi autorități ce doresc accesarea fondurilor europene pentru lărgirea împrejmuirii cu încă 80 de hectare de pădure, alocate în acest sens de comuna Prejmer, Rezervaţia naturală Valea Zimbrilor este a patra din România. Planul celor care o administrează este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele urmând a fi incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi.

Rezervaţia numără în prezent 23 de exemplare. Pe lângă cei 5 zimbri primiţi în 2008 (două exemplare din Austria, doua din Elveţia şi unul din Italia) aceasta a mai primit în anul 2009, din Franţa, încă 5 zimbri. Cerbi și căprioare împart același areal cu legendarul animal, protejat în toată Europa şi care, în condiţii optime, poate ajunge să cântărească şi 900 kilograme.

Primul zimbru născut în rezervaţia de la Vama Buzăului se numeşte Genţiana.

În rezervaţie nu se poate intra cu maşina sau bicicleta, pentru a asigura atât mediul natural al animalelor, cu cât mai puţini factori agresivi externi, cât şi liniştea specifică zonei. Vizitatorii şi turiştii pasionaţi de recreere pot profita de bănci şi foişoare la umbră, iar cei mici de leagăne.

Programul Rezervaţiei este de la 8:00 la 20:00, în fiecare zi a săptămânii, iar preţul biletului în baza căruia se face intrarea este de 2 lei, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Rezervatia de zimbri de la Vama Buzaului