Category Archives: Tărlungeni

Biserica ortodoxă ’’Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril’’

20131007_120017-web

În comuna Târlungeni poate fi admirată Biserica ortodoxă ’’Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril’’ care, în forma sa actuală, a fost zidită în anul 1810, ,,cu osteneala şi cheltuiala strămoşilor noştri mocani şi târlaşi săceleni’’. Biserica este aşezată pe un teren plat aflat la o cotă cu 7 metri deasupra străzii, iar accesul în clădire se face printr-un şir de trepte flancate de o plantaţie de brazi. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, cu ziduri masive de cca.1m grosime, are 4 turnuleţe şi este acoperită cu ţiglă. Forma bisericii este treflată, având lungimea de 29 metri, lăţimea de 13 metri şi înălţimea turlei de 35 metri. În decursul anilor, bisericii i s-au făcut diverse reparaţii, iar în anul 1961 a fost pictată în frescă şi i s-au restaurat iconostasul şi cafasul.

Sursă foto: http://www.addjb.ro/

Zilele comunei Tărlungeni

Zilele comunei Tărlungeni se sărbătoresc anual, în luna iulie, prin muzică şi dansuri populare, atât româneşti, cât şi maghiare. De asemena, ansamblurile folclorice ale etniei rrome aduc o pată de culoare şi au mare succes. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov împreună cu Primăria şi Consiliul Local Tărlungeni.

zilele-tarlungeniului-comuna-tarlungeni

Sursa foto: http://www.iubescbrasovul.ro/

Sânzienele

sanziene-25

Sânzienele se sărbătoresc anual, tot în Zizin, pe 24 iunie, zi ce coincide cu echinocţiul de vară, cu Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi cu Moşii de Sânziene, când se împart ca pomană primele fructe şi legume din grădini, în memoria celor dispăruţi. Tradiţia spune că Noaptea de Sânziene este una magică, pentru că se deschid Porţile cerului şi se întâmplă lucruri deosebite. Seara începe prin aprinderea focului pe un deal înalt. Fetele, cu coroniţe pe cap, dansează şi spun versurile ritualice ale Sânzienelor, iar băieţii poartă făclii aprinse. La finalul serii locuitorii dau drumul la lumânări aprinse pe apa Zizinului, luminiţele plutitoare având rolul de îndeplinire a unei dorinţe sau de comemorare a persoanelor dragi dispărute.

Sursa foto: https://welcome2romania.files.wordpress.com

Ziua internaţională a rromilor

Ziua internaţionala a rromilor se sărbătoreşte în fiecare an, în 8 aprilie, în Zizin, şi este dedicată celor care locuiesc în Cartierul Pădurii. Evenimentul reprezintă o ocazie pentru rromii din localitate de a-şi prezenta arta, de a spune poveşti şi legende şi de a prezenta diferite obiceiuri tradiţionale ale etniei rrome, precum “Căsătoria pomilor” şi “Baba Iarna”. Primul obicei are loc de Crăciun şi este dedicat “Copacului tuturor seminţelor, al cărui capăt e ţinut în gură de un şarpe , iar vârful i se pierde în nori şi vederea lui te întinereşte”. În seara de Crăciun se leagă o sălcioară şi un brăduţ cu fundă roşie şi se îngroapă, iar a doua zi se dezgroapă şi li se dă foc. Din cenuşa pomişorilor căsătoriţi se fac leacuri. În timp ce băieţii dau foc pomişorilor, fetele înconjoară focul, rostind un cântec ritualic. Al doilea obicei, “Baba Iarna”, este dedicat primăverii. Flăcăii vin cu o sperietoare care o reprezinta pe Baba Iarna, iar fetele spun versuri ritualice, o blestemă şi o alungă. Până la urmă sperietoarea este arsă, deci iarna e omorâtă. Seara se încheie cu năvalnice dansuri specifice rromilor.

Sursa foto: http://www.monitorulexpres.ro/

Zizin_tiganii

Balul Dragobetelui

Balul Dragobetelui se organizează anual, cu ocazia zilei îndrăgostiţilor (Dragobete), pe data de 24 februarie, la Zizin. Deoarece dragostea curată a tinerilor este asociată cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure, traditţa cere ca în această zi, fetele şi feciorii sa iasă la pădure hăulind şi chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Pretutindeni se strigă “Dragobetele sărută fetele!” şi, asemănător păsărilor, fetele se zburătoresc, fugă rituală care se încheie cu sărutatul lor de către băieţi. Seara se încheie, conform obiceiului de pe vremuri, cu o şezătoare la care băieţii se aşează într-o parte, fetele în alta şi încep să schimbe glume, ghicitori, poveşti hazlii, strigături şi cântece. Sărbătoarea Dragobetelor este o ocazie pentru locuitorii zonei să reînvie porturile populare tradiţionale, cântecele şi dansurile din străbuni.

Sursa foto: http://www.insidebrasov.ro/

Tărlungeni

Comuna Tărlungeni cu satele aparţinătoare Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş, este situată în sud-estul judeţului Braşov, la 10 km faţă de Municipiul Braşov, fiind străbătută de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului, DJ 130A Tărlungeni – Vama Buzăului – Brădet şi DJ 130B Chilieni – Dobârlău – Teliu – Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.

Tărlungeni: http://www.primariaonline.ro/judet-Brasov/primarie-Tarlungeni/m/1

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-TARLUNGENI/35131

Muzeul satului – Căsuţa Amintirilor

Căsuţa Amintirilor funcţionează sub custodia ONG-ului Ambasadorii Zizinului. Despre aceasta se poate spune că este un muzeu privat, mic, inaugurat în anul 2007 şi înfiinţat cu bani proveniţi din sponsorizări.

Căsuţa Amintirilor readucere la viaţă istoria şi aspecte de viaţă ale localnicilor, de etnii diferite – români, maghiari şi rromi – a căror existenţă se împleteşte exemplar. Tot în cadrul muzeului sunt prezentate personalităţile marcante ale Zizinului şi istoria fostei staţiuni, celebre pe vremuri. Format doar dintr-o cameră, într-o casă pusă la dispoziţie de un localnic, muzeul are ca exponate fotografii de arhivă, monede, portul naţional şi obiecte din gospodării, majoritatea colecţionate de la localnici.

Un aspect prin care Căsuţa Amintirilor se deosebeşte de oricare alt muzeu, este faptul că are ca muzeografi şase eleve, două românce, două de naţionalitate maghiară şi două de etnie romă, iar programul de funcţionare este de la 11 la 13, doar în zilele de duminică.

Biserica Ortodoxă “Sf. Treime” din Zizin

Biserica Ortodoxă din Zizin poartă hramul “Sf. Treime” şi a fost ridicată încă din 1838, an din care datează şi majoritatea icoanelor, care erau poleite cu aur. Acestea au fost restaurate, prin efortul preotului Stănişor.

Din anul 1845, Zizinul s-a declarat parohie de sine stătătoare.

Biserica s-a zugravit prima dată în anul 1855, pronaosul fiind adăugat în anul 1862. A fost din nou renovată între anii 1993-1995, perioadă în care i-a fost asigurată tencuiala pe interior şi exterior şi pictura în frescă.

Unul dintre motivele pentru care biserica a fost declarată monument istoric, dar nu singurul, este faptul că în cimitirul Sfânta Treime din Zizin a fost înmormântată, în 1941, Isa Vlădăianu, născută prinţesa Ghika, aşa cum este, de fapt, menţionată pe una dintre cele mai vechi cruci.

Rezervaţia fosiliferă Purcăreni

Rezervaţia Purcăreni se află la Uluci, aşezare ce se identifică cu zona de la poalele Munţilor Clăbucetele Întorsurii. Semnalizată printr-un bloc uriaş de calcar cu un volum de circa 200 m³, rezervaţia prezintă corali şi scoici fosilizate, din perioada jurasicului superior.

Calcarele din zonă sunt repezentative datorită cazului rar de fosilizare a recifului coraligen. Rezervaţia Purcăreni stârneşte atât interes paleontologic, datorat faunei fosilizate, cât şi interes geologic prin conservarea evoluţiei tectonicii locale.

Programul este zilnic, de la ora 12:00 la ora 19:00.

Staţiunea Zizin şi Valea Zizinului

2119___zizin_stradul_cu_ap_rece

Staţiunea Zizin este situată la poalele muntelui Ciucas într-o regiune împădurită, recunoscută pentru izvoarele sale minerale cu efecte terapeutice şi peisajul de poveste.

În 1927 localitatea Zizin a fost declarată Instituție balneo-minerală mică şi, conform Regulamentului de funcționare a stațiunii, aprobat în 1935, aceasta era vizitată pentru “cure balneare, fie de beut, fie de băi”, de oameni înstăriţi, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Statiunea nu a rezistat în faţa războiului, comunismului şi naţionalizării, dar mai ales a lipsei de interes a autorităţilor pentru restaurarea a ceea ce documentele vechi prezentau într-o lumină feerică.

Majoritatea izvoarelor nu mai sunt accesibile publicului larg. Rămân totuşi trei a căror apă tămăduitoare stă la dispoziţia localnicilor şi a tuturor celor care vin în zonă şi îşi doresc să ia cu ei o parte din spiritul locului.

Sursa: http://romaniainterbelica.memoria.ro/