Category Archives: Prejmer

Zilele comunei Prejmer

Zilele comunei Prejmer se sărbătoresc anual, cu ocazia sărbătorilor de Sf.Petru şi Pavel, în 29-30 iunie. Fiind o comunitate de creştini, ortodocşi, evanghelici, catolici, locuitorii Prejmerului păstrează încă credinţa ca pe una din valorile inestimabile ale satului tradiţional, considerându-i pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel ca fiind sfinţii tuturor creştinilor. Sărbătoarea Zilele Prejmerului vizează conştientizarea importanţei promovării şi conservării patrimoniului cultural local,implicarea locuitorilor în activităţi culturale şi sportive şi, nu în ultimul rând, promovarea produselor locale. Evenimentul începe cu o slujbă religioasă la Biserica ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’’, urmată de discuţii privind conservarea patrimoniului cultural, ateliere interactive ale meşterilor populari, expoziţii foto şi concerte de orgă organizate în cetate. Alte manifestări care marchează evenimentul sunt programele artistice de fanfară şi dans în aer liber, campionatul de fotbal, concursurile de pescuit, ciclism şi călărie, discoteca în aer liber şi, bineînţeles, focurile de artificii.

Fasching- Sărbătoarea clătitelor

DSC_0246Fasching-ul, prezent la Prejmer, Budila şi Teliu, este un obicei ce datează din secolele XV-XVI şi reînviat de tinerii din Prejmer. Tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice, este un bun prilej de bucurie, dans şi voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea, fiind un ritual ce are rădăcini adânci în istoria comunităţii, simbolizând triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii şi alungarea iernii. Serbare cu origini păgîne, ce precede începerea Postului Paştelui în Occidentul creştin, carnavalul începe de joi, prin aşa-numita Weiberfastnacht (Carnavalul Femeilor), şi se desfăşoară neîntrerupt până marţi, zi numită în tradiţia occidentală, Faschingdienstag, Mardi Gras, Marţea Grasă etc., moment cînd serbările zgomotoase iau sfârşit pentru a face loc Miercurii Cenuşii, prima zi a postului pascal. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc ca să-şi pregătească măştile pentru a doua zi. Dimineaţa, cete de feciori mascaţi colindă satul călare, din alai făcând parte acordeonişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelipsita căruţă cu sobă în care se pregătesc clătitele. Locuitorii sunt invitaţi să participe la Balul mascat ce va urma în seara respectivă şi li se oferă clătite, fapt pentru care sărbătoarea poartă denumirea de Caravana clătitelor. Tinerii primesc în schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani pe care le folosesc la prepararea clătitelor şi gogoşilor servite la Balul mascat. În timpul periplului lor prin sat, tinerii din Prejmer obişnuiesc să fure, în căruţa cu coviltir, câte o fată pe care părinţii trebuie să o răscumpere. Ziua se încheie cu parada măştilor, iar petrecerea Balului Mascat continuă până în zori.

Prejmer

Prejmer de susComuna Prejmer cu satele aparţinătoare Prejmer, Stupinii Prejmerului şi Lunca Câlnicului,este situată în estul judeţului Braşov, la 15 km faţă de reşedinţa de judeţ, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău, DN 11 Braşov – Târgul Secuiesc şi de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului. De asemenea, comuna Prejmer este străbătuta în partea nord-vestică de linia de cale ferată Braşov – Ciceu şi în partea sudică de linia de cale ferată Braşov – Întorsura Buzăului. Pe teritoriul comunei există două staţii CFR şi staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.

Prejmer: http://www.e-primarii.ro/primaria-prejmer/

Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer

Padurea si mlastinile eutrofePădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer sunt considerate rezervație naturală de tip botanic, arie protejată şi considerată importantă la nivel naţional.

Rezervaţia naturală de la Prejmer se întinde pe o suprafaţă de 259 hectare (252 hectare de pădure şi 6 hectare de mlaştină) şi este situată în Depresiunea Brașovului (Țara Bârsei), la limita central-estică a județului Brașov cu județul Covasna, în partea sud-estică a rezervației naturale a Dealului Ciocașului – Dealului Vițelului și cea estică a Dealului Lempeș, lângă drumul județean (DJ112) care leagă localitatea Hărman de orașul Sfântu Gheorghe, la o distanță de 15 km față de municipiul Brașov. Este, de asemenea, străbătută de DN11.

Motivul înfiinţării rezervaţiei naturale a fost protejarea biodiversității și menținerea florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului într-o stare de conservare favorabilă.

În cele 252 hectare de pădure se găsesc flori rare  protejate prin Directiva 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European: ligularia (Ligularia siberica), ciucurași (Adenophora liliifolia) și moșișoare (Liparis loeselii).

Fauna este diversă, reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și o mare varietate de insecte. O parte dintre aceste vieţuitoare sunt protejate la nivel european, sau se afla pe lista roșie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică

Ansamblul arhitectural Cetatea Ţărănească Prejmer şiBiserica Evanghelică, inclus în patrimoniul UNESCO. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică a cărei construire a început în secolul XIII, în anul 1218, din Ordinul Cavalerilor Teutoni, având la bază un plan în cruce greacă cu abside închise poligonal şi fiind dedicată hramului ,,Sfânta Cruce’’. Ulterior, în secolul XVI, după alungarea ordinului de către regele ungur Andrei al II-lea, biserica a fost modificată de către cistercieni, în stilul goticului timpuriu burgund. Între secolele XIII şi XV, în jurul bisericii a fost construită o masivă cetate ţărănească de refugiu de către ţăranii şi meseriaşii saşi stabiliţi în Ţara Bârsei în acea perioadă. Zidul cetăţii are o lungime de 480 de metri şi o înălţime de 12 metri, iar în interiorul cetăţii au fost construite 272 de încăperi pentru provizii şi refugiu aşezate pe 4 nivele. Interiorul zidului este numit “drumul străjii” şi prezintă un număr însemnat de breşe pentru tragere şi jgheaburi de turnare a apei clocotite. O atracţie deosebită a acestui drum de strajă o reprezintă aşa-numita “orgă a morţii”, care nu este altceva decât o scândură groasă, ce pivotează în jurul unui ax metallic. Până în secolul al XVII-lea cetatea a fost prevăzută, în exterior, cu un şanţ de apă, intrarea în cetate făcându-se cu ajutorul unui pod mobil. În secolul al XVII-lea cetatea a fost extinsă, construindu-se primăria şi curtea acesteia. În secolul următor, mai exact în 1788, cetatea a fost prevăzută cu o poartă din lemn masiv de stejar, placată cu fier. Tot în acea perioadă a fost construit şi pasajul cu coloane de la intrare. Pentru a se păstra moştenirea culturală, în anul 1992, Patronatul asupra cetăţii din Prejmer a fost preluat de către Fundaţia Saşilor Transilvăneni (Siebenburgish – Sachsische Stiftung Munchen), fundaţie ce finanţează şi în prezent lucrările de restaurare şi renovare ale ansamblului.  În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti. Această biserică evanghelică este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.