Category Archives: Dobârlău

Biserica ortodoxă ’’Adormirea Maicii Domnului’’

CV-311-2

La Dobârlău poate fi admirată Biserica ortodoxă ’’Adormirea Maicii Domnului’’, construită în anul 1795 din cărămidă şi acoperită cu ţiglă. Construită în formă de navă, biserica are o lungime de 18 metri şi o lăţime de 8 metri, un turn înalt de 23 de metri şi frumos ornamentat în care se găsesc 2 clopotniţe. Bolta bisericii, construită din cărămidă, în formă de semicerc, se sprijină pe trei arcuri din beton, prin care trec transversal bare dreptunghiulare de metal. Tot in interior mai are si un podisor, sprijinit pe 2 stâlpi rotunzi. Biserica este zugrăvită în interior şi exterior şi este decorată cu 18 pilastri. Actuala pictură interioară datează din anul 1965, fiind executată în tehnica “tempera grasa”. O data cu repictarea pereţilor interiori s-a pictat şi iconostasul, în ulei pe lemn, fiind astfel înlocuite vechile icoane deteriorate şi atacate de carii. Arhiva bisericii şi biblioteca parohiei conservă o serie de documente valoroase şi obiecte de cult care se constituie într-un important izvor de informaţii cu privire la viaţa obştii săteşti de la începutul secolului al XIX-lea.

Sursă: http://www.ourheritage.ro/

Muzeul Etnografic ’’Maria’’

muzeul-Maria-Mos-Luca-Dobarlau-3

Una din cele mai mari atracţii ale comunei Dobârlău este Muzeul Etnografic ’’Maria’’, în care se găsesc obiecte vechi de sute de ani şi utilaje folosite în trecut de strămoşii noşti. Muzeul este înfiinţat de un colecţionar pasional din Dobârlău, Luca Gheorghe, chiar în curtea locuinţei sale, fiind deschis non-stop. Moş Luca, cum îl numesc sătenii, nu percepe taxă de intrare în muzeu, dar turiştii care îi calcă  pragul nu zită să doneze câte ceva, de la bani, până la obiecte vechi. Cel mai vechi obiect din muzeul lui Moş Luca este o moară dacică, găsită îngropată în pământ de unul dintre localnici. Alte obiecte care pot fi admirate în muzeul de la Dobârlău sunt: opinci, obiecte de uz casnic, piepteni de descalcit câlţii la războaie de ţesut, o măciucă din anul 1939, o piuă din anul 1700, lăzi de zestre, haine vechi, căşti de soldaţi şi baionete din primulşsi al doilea război mondial, dar şi unele lucruri care au făcut parte nemijlocit din viaţa lui Moş Luca: gramofoane, pick-up-uri, televizoare cu lămpi, un proiector pentru filme la ţară, aparate de radio din trei generaţii, discuri, cărţi cu Ceauşescu şi Stalin şi, bineînţeles, fotografii din toate timpurile.

Dobârlău

18748266

Comuna se situează în sudul judeţului Covasna, pe malul stâng al râului Negru, la poalele vestice, ale Clăbucetelor Întorsurii. Situată în colţul sud-estic al bazinului Sfântu Gheorghe pe teritoriul judeţului Covasna, reprezintă limita cu judeţul Braşov. Satul este traversat de pârâul montan cu acelaşi nume, aflându-se într-un peisaj pitoresc, la poalele nordice ale vârfului Pilişca (1223 m). De-a lungul istoriei Dobârlăul era prediumul, teritoriul liber al nobilimii din satul vecin, Bicfălău. Din punct de vedere administrativ, comuna se compune din 4 sate:

  • Dobârlău,
  • Valea Dobârlăului,
  •  Mărcuş,
  • Lunca Mărcuşului.

Resedintdae comuna, Dobârlăul, este situată la o distanţă de 16 km faţă de reşedinţa de judeţ.

    Prima consemnare scrisă a satului apare în anul 1522, sub forma Doborlo. Numărul populaţiei este de 2330 persoane, structurată din punct de vedere etnic, după cum urmează: 2322 români (99,65%) şi 8 maghiari (0,34%), conform datelor ultimului recensământ din anul 2002. În localitatea Valea Dobârlăului trăiesc 361 români şi 4 maghiari, în Mărcuş 459 români şi un maghiar, iar cei 422 de locuitori din Lunca Mărcuşului sunt toţi români. O parte a localnicilor lucrează în oraşele Sfântu Gheorghe şi Braşov, cealaltă parte se ocupă cu exploatarea pădurii, creşterea animalelor şi agricultura. Din punct de vedere turistic, comuna este insuficent exploatată. Biserica din satul Dobârlau a fost construită în anul 1795, cu hramul Sfintei Maria. O parte a icoanelor pictate din această biserică se află pe iconostas, o altă parte a ajuns în Centrul de Documentaţie Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. În centrul localităţii se află monumentul eroilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Biserica ortodoxă a satului Mărcuş a fost construită în anul 1864, sub hramul Sfântului Dumitru. Clopotul cu inscripţii chirilice al vechii biserici de lemn a fost instalat în biserica cea nouă. La poalele vârfului Pilişca s-a construit o mănăstire ortodoxă. La trei km de Mărcuş, pe malul Tărlungului se situează Lunca Mărcuşului. Această localitate s-a format la începutul secolului al XX-lea. O parte a locuitorilor comunei trăiesc din exploatarea pădurii şi din creşterea animalelor. Principala lor ocupaţie este agricultura şi creşterea bovinelor. Localnicii români au păstrat mai multe obiceiuri populare. Printre acestea numărăm colindatul din perioada Crăciunului, apoi pluguşorul şi felicitările de Anul Nou care încep încă din ajunul noului an, după asfinţitul soarelui. Tinerii se strâng în grupuri, recită poezii specifice care sunt urmate de pocniri din bici şi zăngănitul clopotelelor. La miezul nopţii feciorii se maschează, în special cu măşti de capra şi de urs. Vechile tradiţii se păstrează şi la Mărcuş, aici de exemplu, baieţii pun crengi verzi la porţile fetelor în ziua de Sfântu Gheorghe, adică la data de 23 aprilie şi nu în prima zi a lunii mai, cum se procedează în alte locuri.
Din comuna Dobârlău ne conduc poteci marcate spre creasta Clăbucetelor Întorsurii.

Primăria Dobârlău şi sursa articolului: http://primariadobarlau.ro/

Sursă foto: https://mw2.google.com/mw-panoramio

Mănăstirile din Mărcuș și Dobârlău

Mănăstirea de călugăriţe cu hramul “Sfinţii Români” (a doua duminică după Rusalii) şi Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), se află în comuna Dobârlău, la 27km nord-est de Braşov, 20 km nord-vest de Întorsura Buzăului, 22 km de municipiul Sfântu Gheorghe, 41 km de staţiunea balneoclimaterică Covasna. Situatăpe o colină deasupra satului Dobârlău, ea se poate vedea din DN 11Brasov-Bacău, în dreptul localităţii Ozun.

Părintele Arsenie Boca spunea despre acest loc: “măi, voi nu aveţi idee ce loc este ăsta! Ăsta e un loc sfânt. Vor cânta îngerii din cer aici, căci e sfinţenie mare…! … Suzana, tu vei face mănăstire acolo, dar nu va ţine mult. Nu voi mai fi eu atuncea şi nu vei mai trăi nici tu, când cineva din neamul tău o va ridica iarăşi şi va dăinui.

Început în 1991, în complexul monahal găsim o biserică, altar de vară, chilii şi un orfelinat numit Asociaţia de Binefacere Sfânta Iustina.

O altă biserică de pe teritoriul comunei ce poate fi admirată este Biserica Ortodoxă ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie’’ din Mărcuş, construită în anul 1864 din cărămidă, acoperită cu ţiglă solzi. Planul bisericii este în formă de cruce, cu o lungime de 20 de metri, două abside şi un turn înalt de 18 metri, acoperit cu tablă zincată. Ferestrele bisericii sunt înguste şi înalte, altarul are plafonul în formă de calotă, iar naosul este boltit semicilindric.

Alte lăcaşuri de cult demne de admirat în comuna Dobârlău sunt: Biserica Prtodoxă ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’’ din satul valea Dobârlăului, construită între anii 1977-1979 şi Biserica Ortodoxă ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe’’ din Lunca Mărcuşului, construită în anul 2000.