Category Archives: Budila

Zilele comunei Budila

Zilele comunei Budila sunt organizate anual în luna octombrie. Manifestarea începe cu slujbele religioase organizate în cadrul celor trei Biserici – ortodoxă, catolică şi reformată. Se continuă cu defilarea hipo, a artiştilor şi a întregului alai, program artistic tradiţional susţinut de către formaţii din localiatate şi împrejurimi. În cadrul manifestării au loc prezentări ale activităţii meşteşugăreşti cu specific local şi regional (ceramică, ţesătorie, împletituri, prelucrarea lemnului), precum şi a preparatelor culinare tradiţionale.

Festivalul muzicii de fanfară

Festivalul muzicii de fanfară se organizează în luna mai, cu ocazia sărbătorii locale numite Bujorul de Primăvară. În cadrul acestui festival se întâlnesc laolaltă formaţiile de fanfară din judeţul Braşov, precum şi cele din judeţele învecinate (Covasna, Harghita etc.), comuna Budila fiind centrul zonal de desfăşurare al evenimentului. Formaţiile de fanfară defilează prin comună, însoţite fiind de dansul majoretelor. Această defilare este urmată de festivalul muzicii de fanfară propriu-zis, care are loc în curtea Căminului Cultural, când fiecare formaţie, în parte, însoţită de majorete, îşi desfăşoară programul artistic spre încântarea spectatorilor.

Fasching/ Festivalul măştilor

DSC_0192Fasching/ Festivalul măştilor se organizează în fiecare an la Budila, în luna februarie, de lăsata secului Postului Paştelui. Obiceiul constă în organizarea unui alai cu măşti în marţea dinainte de lăsatul secului din postul Paştelui, numită şi Marţea Grasă (Mardi Gras, Hús Hagyó Ked), ce străbate uliţele comunei, agitând clopoţei şi tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice şi vizitează gospodăriile oamenilor pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural. Bătrânii satului povestesc că, pe vremea grofilor, o ceată de săteni deghizaţi intrau în gospodăria grofilor să se asigure că mai sunt bucate suficiente până la venirea primăverii şi că animalele sunt bine îngrijite şi hrănite, iar, ca o glumă a tradiţiei, exista obiceiul ca cineva din alai “să prade” cămara grofului furând un fir de cârnat sau o bucată de slănină pentru a îndestula petrecerea din sat.

DSC_0192Fasching/ Festivalul măştilor se organizează în fiecare an la Budila, în luna februarie, de lăsata secului Postului Paştelui. Obiceiul constă în organizarea unui alai cu măşti în marţea dinainte de lăsatul secului din postul Paştelui, numită şi Marţea Grasă (Mardi Gras, Hús Hagyó Ked), ce străbate uliţele comunei, agitând clopoţei şi tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice şi vizitează gospodăriile oamenilor pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural. Bătrânii satului povestesc că, pe vremea grofilor, o ceată de săteni deghizaţi intrau în gospodăria grofilor să se asigure că mai sunt bucate suficiente până la venirea primăverii şi că animalele sunt bine îngrijite şi hrănite, iar, ca o glumă a tradiţiei, exista obiceiul ca cineva din alai “să prade” cămara grofului furând un fir de cârnat sau o bucată de slănină pentru a îndestula petrecerea din sat.

Castelele și bisericile din Budila

castelul-nemes-budila

Castelul-banffi

Pe actualul teritoriu al comunei Budila se găsesc ruinele a 4 castele medievale baroce, numite Castelele grofilor de la Budila, ca vestigii ale evenimentelor istorice petrecute în această zonă: Castelul Mikes şi Castelul Nemes (sec. XVIII), nefuncţionale, cu o stare de uzură avansată; Castelul Beldi Pal (1751), funcţional, în curs de renovare, retrocedat foştilor proprietari şi Castelul Beldi Laszlo (1731), funcţional, în curs de renovare şi actualul sediu al Primăriei Budila.

Tot la Budila pot fi admirate 4 biserici, dintre care Biserica Ortodoxă Veche ,,Sf.Nicolae’’ este monument istoric, în stare nefuncţională şi în curs de renovare şi 3 biserici în stare funcţională: Biserica Ortodoxă Nouă ,,Sf.Nicolae’’, Biserica Catolică şi Biserica Reformată.

Sursa foto: http://www.dreamdestinations.ro/, https://upload.wikimedia.org/