All posts by mario

Festivalul muzicii de fanfară

Festivalul muzicii de fanfară se organizează în luna mai, cu ocazia sărbătorii locale numite Bujorul de Primăvară. În cadrul acestui festival se întâlnesc laolaltă formaţiile de fanfară din judeţul Braşov, precum şi cele din judeţele învecinate (Covasna, Harghita etc.), comuna Budila fiind centrul zonal de desfăşurare al evenimentului. Formaţiile de fanfară defilează prin comună, însoţite fiind de dansul majoretelor. Această defilare este urmată de festivalul muzicii de fanfară propriu-zis, care are loc în curtea Căminului Cultural, când fiecare formaţie, în parte, însoţită de majorete, îşi desfăşoară programul artistic spre încântarea spectatorilor.

Fasching/ Festivalul măştilor

DSC_0192Fasching/ Festivalul măştilor se organizează în fiecare an la Budila, în luna februarie, de lăsata secului Postului Paştelui. Obiceiul constă în organizarea unui alai cu măşti în marţea dinainte de lăsatul secului din postul Paştelui, numită şi Marţea Grasă (Mardi Gras, Hús Hagyó Ked), ce străbate uliţele comunei, agitând clopoţei şi tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice şi vizitează gospodăriile oamenilor pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural. Bătrânii satului povestesc că, pe vremea grofilor, o ceată de săteni deghizaţi intrau în gospodăria grofilor să se asigure că mai sunt bucate suficiente până la venirea primăverii şi că animalele sunt bine îngrijite şi hrănite, iar, ca o glumă a tradiţiei, exista obiceiul ca cineva din alai “să prade” cămara grofului furând un fir de cârnat sau o bucată de slănină pentru a îndestula petrecerea din sat.

DSC_0192Fasching/ Festivalul măştilor se organizează în fiecare an la Budila, în luna februarie, de lăsata secului Postului Paştelui. Obiceiul constă în organizarea unui alai cu măşti în marţea dinainte de lăsatul secului din postul Paştelui, numită şi Marţea Grasă (Mardi Gras, Hús Hagyó Ked), ce străbate uliţele comunei, agitând clopoţei şi tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice şi vizitează gospodăriile oamenilor pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural. Bătrânii satului povestesc că, pe vremea grofilor, o ceată de săteni deghizaţi intrau în gospodăria grofilor să se asigure că mai sunt bucate suficiente până la venirea primăverii şi că animalele sunt bine îngrijite şi hrănite, iar, ca o glumă a tradiţiei, exista obiceiul ca cineva din alai “să prade” cămara grofului furând un fir de cârnat sau o bucată de slănină pentru a îndestula petrecerea din sat.

Teliu

Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri  (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

Teliu: http://www.primariateliu.ro/

Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri  (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

Teliu: http://www.primariateliu.ro/

Tărlungeni

Comuna Tărlungeni cu satele aparţinătoare Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş, este situată în sud-estul judeţului Braşov, la 10 km faţă de Municipiul Braşov, fiind străbătută de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului, DJ 130A Tărlungeni – Vama Buzăului – Brădet şi DJ 130B Chilieni – Dobârlău – Teliu – Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.

Tărlungeni: http://www.primariaonline.ro/judet-Brasov/primarie-Tarlungeni/m/1

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-TARLUNGENI/35131

Prejmer

Prejmer de susComuna Prejmer cu satele aparţinătoare Prejmer, Stupinii Prejmerului şi Lunca Câlnicului,este situată în estul judeţului Braşov, la 15 km faţă de reşedinţa de judeţ, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău, DN 11 Braşov – Târgul Secuiesc şi de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului. De asemenea, comuna Prejmer este străbătuta în partea nord-vestică de linia de cale ferată Braşov – Ciceu şi în partea sudică de linia de cale ferată Braşov – Întorsura Buzăului. Pe teritoriul comunei există două staţii CFR şi staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.

Prejmer: http://www.e-primarii.ro/primaria-prejmer/

Cabana Vârful Ciucaș–Şaua Tigăilor–Valea Babarunca–Cabana Babarunca

zimbri17Marcaj: cruce roşie, Cabana Vârful Ciucaș – Şaua Teslei; triunghi roşu, Şaua Teslei – Cabana Babarunca;

Durată traseu: 3 ½ – 4 h

Caracteristici traseu: în mare parte drum de vale, prin poieni şi pădure; diferenţa de nivel: 850 de metri;

Descriere traseu: se urmăreşte poteca ce urcă uşor pe spinarea Muntelui Chirușca, cu marcajul bandă roşie, dublat de cruce roşie până în Şaua de sub Tigăile Mari. Aici se părăseşte marcajul cruce roşie, se coteşte la dreapta şi se urcă pieptiş printre stânci până la baza Tigăilor; se ocolesc stâncile prin nord, având o splendidă panoramă asupra Văii Chirușca. Se depăşeşte făgaşul pietros al unui vâlcel şi se iese în şaua dintre Tigăile Mari şi Vârful Ciucaș.

Din Şaua Tigailor (1745 m), de la stâlpul indicator, se coboară pe poteca circa 350 de metri. În faţă se arată Muntele Tesla iar în dreapta colosul de piatră Turnul lui Goliat. După aproximativ o oră de mers pe poteca din Şaua Tigăilor, se ajunge în Şaua Teslei (1347 m). Din Şaua Teslei se părăsește marcajul cu cruce roşie şi se coboară la stânga, spre sud, pe firul Văii Babarunca, până la un mic izvor, unde se va regăsi marcajul triunghi roşu până la cabana Babarunca şi se va urma drumul forestier pe o distanţă de aproximativ 2,5 km. În momentul în care se întâlneşte poteca marcată cu banda roşie ce urcă pe Piciorul Teslei până la cabana Vârful Ciucaș, se pâraşte drumul, se coteşte la stânga prin poiană, se traversează şoseaua naţională Cheia – Braşov (DN1A) şi se ajunge la cabana Babarunca.

Sursă: http://www.cabana-ciucas.ro/atractii-in-zona/#4

Cabana Vârful Ciucaș–Şaua Gropșoarele–Curmătura Stânei–Izvorul Hoţului–Cabana Vârful Ciucaș

zimbri17Marcaj: triunghi roşu, cabana Vârful Ciucaș, punctul La Răscruce; cruce roşie, La Răscruce – Şaua Gropșoarele, apoi traseu nemarcat până la Curmătura Stânei; banda albastră, Curmătura Stânei – Cabana Vârful Ciucaș;

Durată traseu: 3 – 3 ½ h

Caracteristici traseu: drum relativ uşor, pe alocuri cu pante mai accentuate; diferenţă de nivel: circa 200 de metri;

Descriere traseu: de la cabana Vârful Ciucaș se merge pe poteca cu triunghi roşu, apoi se urmăreşte cumpăna de ape dintre Pârâul Berii şi Pârâul Strâmbu, până în Şaua Chirușca (aproximativ 30 de minute). Din şa, traseul de urmat, cel cu cruce roşie, părăseşte celelalte marcaje, înscriindu-se pe un pinten ce coboară din Culmea Gropșoarele. Se merge câteva sute de metri pe culme şi se continuă pe poteca care coteşte spre stânga, până în Şaua Gropșoarele (1663 m), ce desparte Valea Stânei de Piscul cu Apă. În şa, priveliştea este deshisă de Culmea Tătaru, continuată spre nord de Tătăruțu. În plan îndepărtat, se observă Muntioru şi Ivănetu, apoi Mălăia, Şaua Poarta Vânturilor şi Bocirnea. În partea stângă, Munţii Vrancei, mai teşiţi, şi Penteleul, mai ascuţit, apoi Vârful Lăcăuți. Din şa, se merge către est, urmărindu-se poteca nemarcată, iar la aproximativ 150 de metri mai jos se găseşte un izvor. Se trece izvorul şi se urcă treptat pe culme, având în stânga Piatra Laptelui. În dreapta, se întinde pajiştea de la obârşia Pârâului Stânei. Se urmează culmea până la capăt şi printr-un coborâş de circa 200 de metri diferenţa de nivel, din Şaua Gropșoarele se ajunge în Curmătura Stânei (1435 m), poiana întinzându-se spre culmea Văii Stânei.

Din Curmătura Stânei se continuă traseul spre cabana Vârful Ciucaș spre stânga, ocolind Muntele Albele pe la est şi nord. După aproximativ 300 de metri se întâlneşte venind din jos poteca marcată cu cruce albastră, care urcă de la Vama Buzăului prin Valea Strâmbu. Din acest punct, marcajul până la cabana Vârful Ciucaș este triplu (bandă roşie, cruce şi bandă albastră). Se urmează versantul nordic al Muntelui Albele, pe valea de obârşie a Paraului Laptelui, care se traversează. Se iese cu 70-80 de metri mai jos de Pârâul Izvorul Hoţului care se scurge de sub un perete de piatră. Traseul se continuă prin poiană şi printre pâlcuri de pădure până în şaua de sub Culmea Piatra Laptelui, de unde se poate observa partea centrală a Masivului Ciucaș, cu vârful şi tancurile Tigăilor Mari.

Direcţia se schimbă brusc spre sud, pe poteca care duce spre firul văii. De pe firul văii se coteşte la dreapta şi se iese pe culme, în Şaua Chirușca (1565 m), unde se adaugă marcajul cruce roşie, care vine de la Cheia peste Culmea Gropșoarele – Zăganu. Se străbate plaiul domol al Chirușcăi, cu orizont deschis, până la cabana Vârful Ciucaș.

Sursă: http://www.cabana-ciucas.ro/atractii-in-zona/#3

Cabana Vârful Ciucaș–Vârful Ciucaș–Şaua Tigăilor–Cabana Vârful Ciucaș

zimbri17Marcaj: bandă roşie, cabana Vârful Ciucaș – Şaua Tigăilor; cruce roşie, Şaua Tigăilor – Cabana Vârful Ciucaș;

Durata traseu: 2 ½ – 3 h

Caracteristici traseu: traseu în circuit, relativ uşor, exceptând porţiunea de sub vârful Ciucaș; are ca scop vizitarea părţii centrale a masivului; diferenţă de nivel: 350 metri;

Descriere traseu: se urmăreşte poteca ce urcă uşor pe spinarea Muntelui Chirușca, cu marcajul banda roşie, dublat de cruce roşie până în Şaua de sub Tigăile Mari. Aici se părăseşte marcajul cruce roşie, se coteşte la dreapta şi se urcă pieptiş printre stânci până la baza Tigăilor; se ocolesc prin nord, având o splendidă panoramă asupra Văii Chirușca. Se depăşeşte făgaşul pietros al unui vâlcel şi se iese în şaua dintre Tigăile Mari şi Vârful Ciucaș. Se urcă printre stânci şi se ajunge în cel mai înalt vârf din masivul Ciucaș – 1954 m. Din acest punct, se poate observa panorama spre toate zările, începând din Piatra Craiului, în vest, până în Penteleu în est, sau dinspre Tarcău şi Nemira, în nord, până spre Măneciu Ungureni, în sud.

Se revine la traseul de coborâre, până în Şaua Tigăilor (1745 m), marcată de un stâlp indicator. Din Şaua Tigăilor se părăseşte marcajul de creastă banda roşie şi se coteşte la stânga, pe poteca marcată cruce roşie. Se coboară pe sub culmile înguste desprinse din Vârful Ciucaș şi Tigăile Mari şi se poposeşte în şaua de sub Tigăi, părăsită cu aproximativ 2 ore în urmă. De aici, drumul cunoscut la dus, marcat şi cu banda roşie, duce în 15-20 de minute la Cabana Vârful Ciucaș.

Sursă: http://www.cabana-ciucas.ro/atractii-in-zona/#2

Întorsura Buzăului – Cascada Urlătoarele

zimbri15Luăm ca punct de plecare Oraşul Întorsura Buzăului şi ne îndreptăm pe DN 10 cărte Braşov, după 4 Km ieşim de pe DN 10 către Vama Buzăului şi continuăm traseul nostru pe DN 103A aproximativ 12 Km, traversăm podul peste râul Buzău şi continuăm până la prima intersecţie de drumuri (aprox 100 m, Valea Dălghiului – dreapta drum asfaltat cu Chirușca – înainte drum de piatră).

Ieşim de pe asfalt şi ţinem drumul forestier către Chiruşca până la borna indicatoare Urlătoarea, aproximativ 1.5 Km, de aici facem dreapta şi după 800 m ajungem în zona urlătoare.

Priveliştea îţi tăie răsuflarea!

Total traseu 15 Km

Sursă: http://www.cazare.intorsura.ro/trasee-turistice/traseu-turistic-cascada-urlatoare-vama-buzaului-urlatoarele-4/