Fasching/ Carnavalul copiilor

Fasching / Carnavalul copiilor se organizează în luna februarie, în comuna Teliu, şi are la bază tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice. La organizarea evenimentului participă diferite instituţii locale cheie, precum şcoala generală, grădiniţa şi centrul de zi ,,Greieraşul’’. Evenimentul este asemănător fasching-ului organizat la Budila şi Prejmer […]

Fasching- Sărbătoarea clătitelor

DSC_0246Fasching-ul, prezent la Prejmer, Budila şi Teliu, este un obicei ce datează din secolele XV-XVI şi reînviat de tinerii din Prejmer. Tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice, este un bun prilej de bucurie, dans şi voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea, fiind un ritual ce are rădăcini adânci în istoria comunităţii, simbolizând triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii şi alungarea iernii. Serbare cu origini păgîne, ce precede începerea Postului Paştelui în Occidentul creştin, carnavalul începe de joi, prin aşa-numita Weiberfastnacht (Carnavalul Femeilor), şi se desfăşoară neîntrerupt până marţi, zi numită în tradiţia occidentală, Faschingdienstag, Mardi Gras, Marţea Grasă etc., moment cînd serbările zgomotoase iau sfârşit pentru a face loc Miercurii Cenuşii, prima zi a postului pascal. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc ca să-şi pregătească măştile pentru a doua zi. Dimineaţa, cete de feciori mascaţi colindă satul călare, din alai făcând parte acordeonişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelipsita căruţă cu sobă în care se pregătesc clătitele. Locuitorii sunt invitaţi să participe la Balul mascat ce va urma în seara respectivă şi li se oferă clătite, fapt pentru care sărbătoarea poartă denumirea de Caravana clătitelor. Tinerii primesc în schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani pe care le folosesc la prepararea clătitelor şi gogoşilor servite la Balul mascat. În timpul periplului lor prin sat, tinerii din Prejmer obişnuiesc să fure, în căruţa cu coviltir, câte o fată pe care părinţii trebuie să o răscumpere. Ziua se încheie cu parada măştilor, iar petrecerea Balului Mascat continuă până în zori.

Fasching/ Festivalul măştilor

DSC_0192Fasching/ Festivalul măştilor se organizează în fiecare an la Budila, în luna februarie, de lăsata secului Postului Paştelui. Obiceiul constă în organizarea unui alai cu măşti în marţea dinainte de lăsatul secului din postul Paştelui, numită şi Marţea Grasă (Mardi Gras, Hús Hagyó Ked), ce străbate uliţele comunei, agitând clopoţei şi tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice şi vizitează gospodăriile oamenilor pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural. Bătrânii satului povestesc că, pe vremea grofilor, o ceată de săteni deghizaţi intrau în gospodăria grofilor să se asigure că mai sunt bucate suficiente până la venirea primăverii şi că animalele sunt bine îngrijite şi hrănite, iar, ca o glumă a tradiţiei, exista obiceiul ca cineva din alai “să prade” cămara grofului furând un fir de cârnat sau o bucată de slănină pentru a îndestula petrecerea din sat.

DSC_0192Fasching/ Festivalul măştilor se organizează în fiecare an la Budila, în luna februarie, de lăsata secului Postului Paştelui. Obiceiul constă în organizarea unui alai cu măşti în marţea dinainte de lăsatul secului din postul Paştelui, numită şi Marţea Grasă (Mardi Gras, Hús Hagyó Ked), ce străbate uliţele comunei, agitând clopoţei şi tălăngi pentru alungarea spiritelor malefice şi vizitează gospodăriile oamenilor pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural. Bătrânii satului povestesc că, pe vremea grofilor, o ceată de săteni deghizaţi intrau în gospodăria grofilor să se asigure că mai sunt bucate suficiente până la venirea primăverii şi că animalele sunt bine îngrijite şi hrănite, iar, ca o glumă a tradiţiei, exista obiceiul ca cineva din alai “să prade” cămara grofului furând un fir de cârnat sau o bucată de slănină pentru a îndestula petrecerea din sat.